Clasicul

Da!Stilul clasic de amenajari interioare va ramane in permanenta la moda,indiferent de progresul tehnologiei si continua inovare a designului de interior.Are acea eleganta,bun gust si rafinament al vremurilor trecute.Personal, daca as avea o casa amenajata in acest stil m-as simti ca intr-o poveste in fiecare zi.Confera personalitate locuintei,iar ambientul este cu totul deosebit.Va las sa va convingeti singuri!

Cea mai mare “casuta din copac” din lume

 

 

Masurand peste 30 de metri, imensa casa amenajata intr-un copac bate record dupa record. Atunci cand privesti aceste fotografii nu poti sa nu iti schimbi opiniile privind obisnuita “casuta din copac”, un spatiu mic cocotat in cracile unui arbore. Aceasta casa are 10 etaje si a durat nu mai putin de 15 ani pentru a fi construita. Mandrul sau propietar, Horace Burgess, spune ca la baza ideii de a construi aceasta locuinta se afla influenta divina. El a precizat ca a vrut sa creeze ceva pentru care va avea intotdeauna materiale de constructie.
Locuinta este rustica si un pic ciudata, cu toate acestea structura sa uimitoare impresioneaza orice privitor si arata ca nimic nu este imposibil. Cu siguranta noi am vrea sa ii facem o scurta vizita proprietarului pentru a o admira.(www.amenajari-decoratiuni-interioare.com)

Concursul LG

Particip la Concursul LG, organizat pe blogul lui Bobby Voicu, concurs in urma caruia pot castiga un monitor LG M2294 cu tunner TV incorporat si diagonala de 22 inch

Cetatea Medievală Sighişoara

Sighişoara, oraş monument protejat de UNESCO din anul 1999, inclus pe lista patrimoniului mondial se mândreşte cu o cetate medievală locuită şi în prezent. Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată aici o cetate. În secolul al XIV-lea sub cetate s-au stabilit mestesugari organizati în bresle puternice, care au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din piatră, lung de 930 metri şi înalt de 4 metri. În secolul al XV lea, zidul a fost supraînalţat cu 3-4 metri, iar în următorii 200 de ani, înălţimea zidului pe alocuri atingea şi 15 metri.
Au fost ridicate 14 turnuri, care poartă numele breslelor care le-au ridicat. 9 turnuri se văd şi astăzi, cel al tăbăcarilor, al cositorarilor, al giuvaergiilor, al frângherilor, al măcelarilor, al cojocarilor, al croitorilor, al cizmarilor, al fierarilor şi turnul cu ceas. Numai există turnul ţesătorilor, lăcătuşilor, al dogarilor, al bărbierilor.
Cel mai mare turn, mândria oraşului, Turnul cu ceas cu înălţimea ei actuală de 64 m datează din secolul al XIV-lea. Zidurile ei groase de 2 m apărau depozitele de muniţii, arhiva şi trezoreria oraşului, şi se mândrea cu un mecanism de ceas de lemn, care în anul 1648 a fost înlocuit cu unul metalic. Atunci au apărut şi grupurile de statuete din lemn, care simbolizeaza zilele săptămânii. Ţiglele multicolore sunt din anul 1894. Până în anul 1556, la primul etaj a fost sediul primăriei oraşului. Din anul 1899 Turnul cu ceas adăposteşte muzeul de istorie al orasului. (www.welcometoromania.ro)

De ce nu ploua prin gaura Panteonului din Roma?

Inca nu sunt pe deplin multumita de raspuns, dar iata singura explicatie care am gasit-o pe net:

Unul dintre edificiile cele mai misterioase de la Roma este Panteonul care, dupa cum spun legendele, este construit in asa fel incat atunci cand ploua apa nu intra prin deschizatura din tavan. Conform istoriei, legenda contine farame de adevar. Panteonul din Roma, construit in 27 i.Hr. de catre Agrippa si reedificat de catre Adrian (110-125), a fost initial loc de rugaciune pagan devenind apoi biserica crestina si mausoleu pentru oameni ilustri (unele dintre personalitatile ingropate aici sunt Vittorio Emanuele II si Umberti I).

Cupola, construita din ciment amestecat cu tuf vulcanic si piatra ponce, se ingusteaza treptat pana spre centru, unde se gaseste singura feresatra din biserica, numita oculus, avand un diametru de 9 metri. Panteonul nu este protejat de o cupola inchisa atat din motive tehnice (cupola s-ar fi prabusit din cauza greutatii) si simbolice (pentru a comunica direct cu divinitatea).

Cand ploua, deschizatura creaza un curent de aer ascendent care duce la imprastierea picaturilor de apa. Astfel ca, chiar si atunci cand afara ploua cu galeata, senzatia este ca inauntru ploua mai putin. Senzatie realizata de faptul ca, canalele de scurgere a apei sunt orientate central si nu lateral, impiedicand formarea baltoacelor. Alti observatori, mai sceptici, spun ca pur si simplu legenda este fructul unui efect optic: pentru ca omul nu este inconjurat de ploaie si conul de apa este limitat, ploaia apare mai putin intensa decat este cu adeverat. (timpultau.ro)

Deci totusi, intra sau nu apa?

Palatul de Cristal din Parcul Retiro(Madrid)

   Daca planurile voastre de vacanta includ si Madridul, in lista obiectivelor turistice cu siguranta se va afla si parcul Retiro,cel mai mare si mai popular parc al capitalei.Este locul ideal pentru relaxare,aer proaspat(in metropola!!!), multa umbra (vara sunt 40 grade), dar si multe lucruri interesante de vazut.Unul dintre ele ar fi Palatul de Cristal.
   A fost construit in 1887 cu ocazia Expozitiei de plante din Insulele Filipine,sarbatorita chiar in acel an.Structura sa este din metal,fiind in totalitate acoperita de placi de sticla,de aici provenindu-i si numele.
La picioarele sale există un lac artificial, cu arbori crescuti in interiorul lui,a caror principala caracteristica este chiar asta,ca o parte din trunchi si radacinile lor sunt sub apa.
Dar, palatul a fost parţial o încercare de a arăta Europei maretia Spaniei.Construit de Ricardo Velázquez Bosco,proiectul constructie a fost inspirat de Crystal Palace(Paxton) din Londra.
Astăzi, după renovarea din 1975, palatul are un aspect original.Dar rolul sau nu va mai fi acelasi, deoarece numai în 1992 au fost inaugurate la Madrid, 3 sere.Este posibil sa nu mai aiba o functie fixa.Momentan se realizeaza expozitii de arta contemporana, dar, datorită naturii temporare a acestor expuneri,întreţinerea lor necesită o cantitate mare de bani,bani pe care i-ar economisi daca i-ar gasi o intrebuintare permanenta.

Casa care danseaza (Dancing house)

  Construita intre anii 1992 si 1995, de arhitectul ceh Vlado Milunic impreuna cu arhitectul canadian Frank Gehry, "casa care danseaza" este considerata una dintre cele mai controversate cladiri din Praga.Datorita asemanarii sale cu o pereche de dansatori cladirea mai este cunoscuta si sub denumirea de Ginger si Fred(dupa dansatorii Ginger Rogers si Fred Astair).
Edificiul, care se întinde pe o suprafaţă de 5400 m2, a fost construit din oţel, sticlă si beton prefabricat,cu un total de cheltuieli de $ 9,000,000.
Situata intr-o zona cu cladiri apartinand secolului XVIII si XIX,"The Dancing House" este impartita in doua corpuri centrale:primul este un turn de cristal care se inchide la jumatatea inaltimii si care este sustinut de doi piloni circulari, iar cel de al doilea corp este contruit paralel cu raul iar ferestrele ii sunt distribuite in mod aleatoriu.

Casa care danseaza sta printre cladiri construite in stilul neo-baroc, neo-gotic si art nouveau pentru care a devenit Praga cunoscuta.De fapt este o cladire de birouri dar, cu toate acestea, puteti vizita restaurantul frantuzesc de pe acoperisul ei, de unde puteti admira raul Vltava si Castelul Praga.